Sănătate

Alimentația în sezonul rece

Odată cu venirea iernii, organismul nostru este mai vulnerabil, datorită temperaturilor scăzute, iar alimentația este mult mai importantă.

Ce alimente ar trebui să consumăm pe parcursul iernii, pentru a ne asigura un sistem imunitar puternic?

Vitaminele care susțin activitatea sistemului imunitar sunt:

– vitamina C : aportul zilnic recomandat este de 200 mg, pe care le putem găsi într-un ardei roșu de mărime medie, două portocale sau un grapefruit, 100 g de pătrunjel;
– vitamina A: aportul zilnic recomandat este de 800 mg, pe care le putem procura din morcovi, ficat, pește, ou, unt.

Mineralele de care are nevoie sistemul imunitar sunt:

– zinc, 10 mg pe zi, îl găsim în fructe de mare, semințe de dovleac, pâine și cereale integrale;
– seleniu, 55 mg/zi. Surse principale: nuci, pâine, pește carne, ouă.

Iaurturile probiotice, cum sunt cele care conțin tulpina L Casei Imunitass, ne ajută să ne întărim sistemul imunitar și să facem față mai bine agenților patogeni care ne asaltează în sezonul rece. Consumul zilnic ne ajută să reducem frecvența imbolnăvirilor și să ne vindecăm mai rapid.

O alimentație variată și echilibrată este recomandată în orice anotimp. Iarna nu mai constituie o piedică în consumul fructelor și legumelor proaspete – cele mai bune surse de vitamine și minerale care întăresc imunitatea, fiind aliatul nostru în prevenirea și reducerea simptomelor infecțiilor respiratorii.

Împrieteniți-vă cu merele! Sunt fructele tradiționale și sunt surse de antioxidanți și vitamine.

Produsele lactate nu trebuie să lipsească din meniul zilnic fiindcă furnizează proteine de calitate superioară și sunt principala sursă alimentară de calciu. Acestea iși găsesc locul la fiecare masă și sunt disponibile în numeroase forme.

BenneFit alimentatie iarna
BenneFit alimentatie iarna
Consumați alimente din cereale integrale – sunt o sursă de fibre esențiale pentru un sistem digestiv sănătos, dau senzația de sațietate și ajută la menținerea greutății normale. Grisinele BenneFit reprezintă o sursă importăntă de fibre alimentare, asigurând într-o punguță de 100g 7,15g de fibre, adică 29% din doza zilnică recomandată.

Consumați cât mai des pește, pentru că este o importantă sursă de proteine și acizi grași omega 3, care reduc nivelul colesterolului rău. Grisinele BenneFit reprezintă o sursă importantă de omega 3. Semințele de in conțin aproape de două ori mai mulți acizi grași esențiali Omega 3 decât peștele.

Dacă ținem cont zilnic de aceste sfaturi, ne vom bucura nu doar un sezon, ci pe termen lung, de avantajele unui organism rezistent și de o stare generală de bine.

Magneziu în alimentație

Magneziul este o substanţă minerală esenţială pentru buna funcţionare a organismului uman. Scheletul osos conţine jumătate sau chiar mai mult din cele 25 g de magneziu care sunt în organismul unui matur, aproximativ 1% aflându-se în lichidele din organism, iar restul în muşchi şi în ţesuturile moi.
Acest component mineral se asimilează dificil în intestine şi de la 60% până la 70% din magneziul obţinut din alimentaţie se elimină prin fecale. Dar aceste procente se modifică în funcţie de cantitatea de magneziu conţinută de alimentele consumate. În cazul unei alimentaţii sărace în magneziu, se asimilează până la 75%. Întrucât magneziul este un component al clorofilei din plante, el se întâlneşte în orice verigă a lanţului alimentar; astfel, orice aliment neprelucrat conţine o cantitate oarecare de magneziu, deşi aceste cantităţi sunt diferite. Cele mai bogate surse de magneziu sunt seminţele integrale, ca alunele, bobul, germenii de grâu şi cerealele nedecorticate (nedecojite). Măcinarea grâului (înlăturarea cojii şi a straturilor embrionului) înlătură până la 80% din cantitatea de magneziu.

BenneFit
Surse Magneziu
Alte surse alimentare sunt legumele, spanacul, soia, melasa, făina de grâu, crevetele, moluştele, crabii. De asemenea, în cantităţi mai mici magneziul este conţinut în ficat şi în carnea de vită. Apa dură poate servi drept sursă suplimentară de magneziu şi calciu, însă concentraţia lor în apă diferă mult în funcţie de diferitele zone. Apa obişnuită, de obicei, conţine foarte puţine substanţe minerale de acest fel.

Grisinele BenneFit au un continut de 93,16 mg magneziu per 100g, ceea ce inseamna 25% din doza zilnica recomandata intr-o singura pungă.

Funcţiile magneziului în organism

Magneziul participă, în calitate de cofactor, la peste 300 de reacţii enzimatice cunoscute, incluse în spectrul activităţii metabolice. Producerea energiei, metabolismul glucozei, oxidarea acizilor graşi şi activarea aminoacizilor, toate au nevoie de magneziu. Magneziul participă la biosinteza proteinelor (formarea proteinelor organismului), dar şi la transmiterea informaţiei genetice.
Concomitent, magneziul participă la transmiterea semnalelor nervoase, sporeşte adaptarea la frig, serveşte drept parte componentă a oaselor şi a smalţului dentar şi, de asemenea, participă la vasodilatare.
Interacţiuni posibile:
– calciul poate reduce cantitatea asimilată de magneziu, întrucât acestea împart între ele sistemul comun de transport în intestine. Raportul dintre cantitatea de calciu şi cea de magneziu în alimentaţie trebuie să fie 2:1;
– cantitatea mare a grăsimilor din alimentaţie poate reduce cantitatea asimilată de magneziu, întrucât acizii graşi formează, împreună cu magneziul, săruri asemănătoare cu săpunul, care nu se asimilează în tractul gastrointestinal;
– alimentele fibroase pot influenţa pierderea unor substanţe minerale, inclusiv a magneziului;
– administrarea suplimentară a acidului folic poate spori necesitatea calciului, din cauza creşterii activităţii enzimelor, care au nevoie de magneziu pentru o activitate normală;
– fierul poate reduce cantitatea de magneziu asimilată în intestine.
– calciferolul (vitamina D) stimulează, într-o măsură oarecare, asimilarea magneziului în intestine, dar, întrucât acest efect se referă în măsură mai mare la calciu, administrarea suplimentară a calciului poate provoca insuficienţă relativă de magneziu;
– deficitul vitaminei E poate reduce nivelul magneziului în ţesuturi;
– alcoolul, potasiul şi cofeina sporesc pierderea magneziului prin rinichi;
– consumarea cantităţilor mari de zahăr determină creşterea nevoii de magneziu;
– alimentaţia bogată în proteine impune o suplimentare a magneziului, îndeosebi în timpul construcţiei ţesuturilor noi, adică la copii, la cei care practică sportul, la gravide şi la mamele care alăptează;
– magneziul este necesar pentru activitatea normală a vitaminelor din grupul B, întrucât acesta este un cofactor necesar formării tiaminpirofosfatului, care se formează în organism înainte de a putea fi folosite tiamina şi alte vitamine din grupul B;
– unele preparate diuretice pot contribui la eliminarea magneziului prin rinichi. Această categorie de medicamente include furosemidul.

Sursă articol: www.ziarullumina.ro

Fosfor în alimentație

Fosforul este este un mineral esenţial de care au nevoie toate celulele din organismul uman.
Mare parte a fosforului se găseşte în organism sub formă de fosfat, iar 85% este prezent în oase.

Fosforul este un component esenţial al oaselor şi este prezent în acestea sub formă de fosfat de calciu.

Fosfor in alimentatie
www.bennefit.ro
Fosforul se găseşte şi în fosfolipide (componente importante ale membranelor celulare), ATP (adenozin trifosfat), ADN şi ARN, hormoni şi enzime. Acest mineral participă şi la reglarea pH-ului organismului.

Carenţa de fosfor
Carenţa de fosfor produce anemie, poftă de mâncare scăzută, apatie, oboseală, rahitism, osteomalacie, slabirea sistemului imunitar, amortirea extremităţilor, mers greoi şi deces.

Pentru că acest mineral se găseşte în foarte multe alimente, carenţa de fosfor este în general observată doar în cazul persoanelor subnutrite. Persoanele cu un risc ridicat de carenţă de fosfor sunt alcoolicii, diabeticii şi anorexicii.

Surse de fosfor
Pentru ca este un mineral esenţial pentru toate organismele, fosforul se găseşte în foarte multe surse de origine animală şi vegetală.
Cele mai importante surse de fosfor sunt: BenneFit (219,40mg/100g), produsele lactate (250 mg/250 ml lapte, 385 mg/250 ml iaurt), carne (175 mg/120 g carne curcan), peşte (250 mg/ 120 g somon), ouă (105 mg/buc), mazăre, fasole, linte, cereale, nuci, alune, migdale.

Doza zilnică recomandată de fosfor poate fi atinsă foarte uşor de persoanele ce au un mod de viaţă echilibrat şi de aceea persoanele sănătoase nu au nevoie de suplimentarea cantităţii de fosfor.

Sursă articol: www.cesamancam.ro

Omega 3 vs Omega 6: Care sunt acizii grași sănătoși?

Omega 3 sau Omega 6? Care acizi grași sunt mai sănătoși pentru organism? Acesta este un subiect delicat pentru medici și cercetători și ambiguu pentru noi toți.

Cu toții auzim că acizii grași sunt benefici pentru organism, dar puțini știu care este diferența dintre Omega 3 și Omega 6, și unde se găsesc acești acizi grași esențiali.

bennefit-omega-3-vs-omega-6
bennefit-omega-3-vs-omega-6
Atât Omega 3 cât și Omega 6 sunt necesari organismului pentru o bună funcționare a metabolismului dar nu pot fi produși la nivel celular, se obțin doar din alimente. Omega 3 are efect antiinflamator și combate bolile de inimă, în timp ce Omega 6 reduce colesterolul și ajută la menținerea echilibrului hidric al pielii.

În regimul alimentar actual, există foarte puţine surse de acizi graşi Omega 3, acestea găsindu-se în special în grăsimea peştilor din apele îngheţate precum somonul, sardinele, heringul, macroul, codul, dar și în nuci sau semințele de in.

În contrast, Omega 6 se regăseşte în dieta multor oameni din societatea modernă. Aceştia se găsesc în seminţe şi nuci, dar şi în uleiurile extrase din acestea. Uleiurile vegetale rafinate, cum este uleiul de soia de exemplu, se foloseşte frecvent în producţia prăjiturilor, a snacks-urilor şi covrigeilor, precum şi în fast-food.

De asemenea, Omega 6, spre deosebire de Omega 3, este produs în diferite cantităţi şi de propriul organism, în principal din cauza dezechilibrului hormonal.

Din această cauză, nutriţioniştii recomandă un echilibru în consumul de Omega 3 şi Omega 6, pentru a nu exista carenţe sau, din contră, excese din unul sau altul în corp.

Acest echilibru este foarte greu de păstrat și de aceea vă recomandăm produsele BenneFit, bogate în acizi grași Omega 3 si Omega 6.

Un dezechilibru între Omega 3 şi Omega 6 ar putea sta la baza apariţiei obezităţii, depresiei, dislexiei, deficitului de atenţie sau tendinţei spre agresivitate.

Beneficiile consumului de Omega 3 în viața de zi cu zi

De ani de zile auzim că o dietă săracă în grăsimi este cheia pentru a pierde în greutate și pentru a preveni apariția problemelor de sănătate. Dar, nu toate grăsimile sunt „rele” pentru organism.

BenneFit - Surse Omega 3
BenneFit – Surse Omega 3

Unii din acizii grași primesc numele de acizi grași esențiali, deoarece organismul nu îi poate sintetiza, ci este necesar să fie obținuți prin intermediul alimentației. Aceștia sunt acidul alfa linolenic (din familia omega 3) și acidul linoleic (din familia omega 6).

Acidul alfa linolenic se găsește în pește, semințele de in, legumele cu frunze verzi, uleiul de canola, nuci și grisinele BenneFit.

Acidul linoleic se găsește în uleiul de floarea soarelui, măsline, susan, porumb, nucă de cocos sau macadamia și grisinele BenneFit.

Simptomele deficienței sau dezechilibrului de acizi grași

– Piele uscată și/sau crăpată

– Uscăciune oculară

– Mătreață

– Iritabilitate

– Păr fragil și uscat

– Unghii fragile și exfoliate

– Sete excesivă

– Răni care se vindecă greu

Produsele BenneFit asigură un un aport de 3.25g acizi grași Omega 3 și 3.53g de acizi grași Omega 6 în fiecare punguță de 100g.

Care sunt beneficiile consumului de acizi grași Omega 3?

1. Omega 3 ajută organismul în lupta cu afecțiunile

Acizii grași Omega 3 ajută în lupta împotriva afecțiunilor reducând inflamația din organism, inflamația vaselor de sânge, a articulațiilor și oriunde s-ar regăsi aceasta. Consumați in doze mari, aceștia pot scădea și riscul anormalităților în bătăile inimii și pot reduce grăsimile nesănătoase din circulația sângelui cunoscute ca trigliceride.

2. Omega 3 si aritmiile

Există studii care demonstrează că Omega 3-urile par a avea un efect stabilizator asupra inimii. Acești acizi grași pot scădea pulsul și pot reduce riscul aritmiilor care ne pun viața în pericol sau a altor anormalități în bătăile inimii.

3. Omega 3 si trigliceridele

Acizii grași Omega 3 pot scădea trigliceridele, o grăsime din sânge care este corelată cu bolile de inimă.

4. Omega 3 și tensiunea

Există dovezi sigure că acizii grași Omega 3 pot scădea tensiunea. Efectul este însă destul de scăzut. O strategie alimentară este aceea de a înlocui carnea roșie cu peștele la anumite mese. Dacă ai tensiunea crescută, limitează consumul de sare, fă sport în mod regulat și ia medicamente conform sfaturilor medicului.

5. Omega 3 și artrita reumatoidă

Studiile sugerează faptul că Omega 3 poate reduce simptome precum dureri articulare și rigiditate în cazul persoanelor care suferă de artrită reumatoidă. O dietă bogată în Omega 3 ar putea spori și eficiența anumitor medicamente antiinflamatoare.

6. Omega 3 și depresia

Acizii grași Omega 3 ar putea ajuta la atenuarea dezechilibrelor emoționale și ar putea spori eficiența medicamentelor antidepresive. Cu toate acestea, rezultatele studiilor nu sunt încă prea concludente.

7. Omega 3 si ADHD

Anumite studii sugerează că suplimentele de Omega 3 ar putea reduce simptomele tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Știm că acizii grași Omega 3 sunt importanți în creier pentru dezvoltare și funcționare.

8. Omega 3 și cancerul

Omega 3 reduce riscul apariției cancerului de colon, cancerului de sân și cancerului de prostată avansat, însă și în această privință mai trebuiesc intreprinse studii pentru a dovedi eficiența acestor acizi grași în această privință.

9. Omega 3 și durerile menstruale

Într-un studiu realizat asupra a 42 de femei, acestea aveau dureri menstruale mai scăzute dacă consumau suplimente de ulei de pește decât în momentul în care luau placebo.

10. Omega 3 și beneficiile pentru păr

Nu cred că este un șoc să știi că o nutriție neadecvată va avea un efect negativ vizibil asupra părului tău, ceea ce-l va face să arate lipsit de viață, de strălucire și degradat. O deficiență de Omega 3 iți poate scădea viteza de creștere a părului și îl va deteriora și mai rau. Pentru un păr sănătos, plin de strălucire, ai nevoie de o alimentație adecvată. Acizii grași Omega 3 iți hrănesc foliculii părului pentru creșterea unui păr mai puternic, lucios care crește mai rapid.

Omega 3-urile iți vor proteja și unghiile, făcându-le mai puternice și mai puțin casante.

11. Omega 3 și îngrijirea pielii

Odată ce îmbătrânim, celulele grase ale celui de-al treilea strat al pielii se subțiază și au tendința de a deveni mai denivelate. Acizii grași Omega 3 pot ajuta pielea să pară mai ferma și mai fină. În acest fel, Omega 3-urile te vor ajuta să combați ridurile și pielea își va recapăta o parte din tinerețe. Tot în contextul beneficiilor asupra pielii, acizii grași Omega 3 pot ajuta la controlul acneei pe o piele cu tendințe de îngrășare și aceneice. Schimbă zahărul cu avocado, nuci, somon și păstrăv pentru controlul coșurilor și acneei.

Fie că vrei să iți intri în formă sau suferi de o afecțiune, produsele BenneFit sunt o alegere excelentă datorită conținutului ridicat de acizi grași Omega 3 și Omega 6 care contribuie la un metabolism normal!