Arhiva etichetelor: Alimentatie

Alimentația în sezonul rece

Odată cu venirea iernii, organismul nostru este mai vulnerabil, datorită temperaturilor scăzute, iar alimentația este mult mai importantă.

Ce alimente ar trebui să consumăm pe parcursul iernii, pentru a ne asigura un sistem imunitar puternic?

Vitaminele care susțin activitatea sistemului imunitar sunt:

– vitamina C : aportul zilnic recomandat este de 200 mg, pe care le putem găsi într-un ardei roșu de mărime medie, două portocale sau un grapefruit, 100 g de pătrunjel;
– vitamina A: aportul zilnic recomandat este de 800 mg, pe care le putem procura din morcovi, ficat, pește, ou, unt.

Mineralele de care are nevoie sistemul imunitar sunt:

– zinc, 10 mg pe zi, îl găsim în fructe de mare, semințe de dovleac, pâine și cereale integrale;
– seleniu, 55 mg/zi. Surse principale: nuci, pâine, pește carne, ouă.

Iaurturile probiotice, cum sunt cele care conțin tulpina L Casei Imunitass, ne ajută să ne întărim sistemul imunitar și să facem față mai bine agenților patogeni care ne asaltează în sezonul rece. Consumul zilnic ne ajută să reducem frecvența imbolnăvirilor și să ne vindecăm mai rapid.

O alimentație variată și echilibrată este recomandată în orice anotimp. Iarna nu mai constituie o piedică în consumul fructelor și legumelor proaspete – cele mai bune surse de vitamine și minerale care întăresc imunitatea, fiind aliatul nostru în prevenirea și reducerea simptomelor infecțiilor respiratorii.

Împrieteniți-vă cu merele! Sunt fructele tradiționale și sunt surse de antioxidanți și vitamine.

Produsele lactate nu trebuie să lipsească din meniul zilnic fiindcă furnizează proteine de calitate superioară și sunt principala sursă alimentară de calciu. Acestea iși găsesc locul la fiecare masă și sunt disponibile în numeroase forme.

BenneFit alimentatie iarna
BenneFit alimentatie iarna
Consumați alimente din cereale integrale – sunt o sursă de fibre esențiale pentru un sistem digestiv sănătos, dau senzația de sațietate și ajută la menținerea greutății normale. Grisinele BenneFit reprezintă o sursă importăntă de fibre alimentare, asigurând într-o punguță de 100g 7,15g de fibre, adică 29% din doza zilnică recomandată.

Consumați cât mai des pește, pentru că este o importantă sursă de proteine și acizi grași omega 3, care reduc nivelul colesterolului rău. Grisinele BenneFit reprezintă o sursă importantă de omega 3. Semințele de in conțin aproape de două ori mai mulți acizi grași esențiali Omega 3 decât peștele.

Dacă ținem cont zilnic de aceste sfaturi, ne vom bucura nu doar un sezon, ci pe termen lung, de avantajele unui organism rezistent și de o stare generală de bine.

Magneziu în alimentație

Magneziul este o substanţă minerală esenţială pentru buna funcţionare a organismului uman. Scheletul osos conţine jumătate sau chiar mai mult din cele 25 g de magneziu care sunt în organismul unui matur, aproximativ 1% aflându-se în lichidele din organism, iar restul în muşchi şi în ţesuturile moi.
Acest component mineral se asimilează dificil în intestine şi de la 60% până la 70% din magneziul obţinut din alimentaţie se elimină prin fecale. Dar aceste procente se modifică în funcţie de cantitatea de magneziu conţinută de alimentele consumate. În cazul unei alimentaţii sărace în magneziu, se asimilează până la 75%. Întrucât magneziul este un component al clorofilei din plante, el se întâlneşte în orice verigă a lanţului alimentar; astfel, orice aliment neprelucrat conţine o cantitate oarecare de magneziu, deşi aceste cantităţi sunt diferite. Cele mai bogate surse de magneziu sunt seminţele integrale, ca alunele, bobul, germenii de grâu şi cerealele nedecorticate (nedecojite). Măcinarea grâului (înlăturarea cojii şi a straturilor embrionului) înlătură până la 80% din cantitatea de magneziu.

BenneFit
Surse Magneziu
Alte surse alimentare sunt legumele, spanacul, soia, melasa, făina de grâu, crevetele, moluştele, crabii. De asemenea, în cantităţi mai mici magneziul este conţinut în ficat şi în carnea de vită. Apa dură poate servi drept sursă suplimentară de magneziu şi calciu, însă concentraţia lor în apă diferă mult în funcţie de diferitele zone. Apa obişnuită, de obicei, conţine foarte puţine substanţe minerale de acest fel.

Grisinele BenneFit au un continut de 93,16 mg magneziu per 100g, ceea ce inseamna 25% din doza zilnica recomandata intr-o singura pungă.

Funcţiile magneziului în organism

Magneziul participă, în calitate de cofactor, la peste 300 de reacţii enzimatice cunoscute, incluse în spectrul activităţii metabolice. Producerea energiei, metabolismul glucozei, oxidarea acizilor graşi şi activarea aminoacizilor, toate au nevoie de magneziu. Magneziul participă la biosinteza proteinelor (formarea proteinelor organismului), dar şi la transmiterea informaţiei genetice.
Concomitent, magneziul participă la transmiterea semnalelor nervoase, sporeşte adaptarea la frig, serveşte drept parte componentă a oaselor şi a smalţului dentar şi, de asemenea, participă la vasodilatare.
Interacţiuni posibile:
– calciul poate reduce cantitatea asimilată de magneziu, întrucât acestea împart între ele sistemul comun de transport în intestine. Raportul dintre cantitatea de calciu şi cea de magneziu în alimentaţie trebuie să fie 2:1;
– cantitatea mare a grăsimilor din alimentaţie poate reduce cantitatea asimilată de magneziu, întrucât acizii graşi formează, împreună cu magneziul, săruri asemănătoare cu săpunul, care nu se asimilează în tractul gastrointestinal;
– alimentele fibroase pot influenţa pierderea unor substanţe minerale, inclusiv a magneziului;
– administrarea suplimentară a acidului folic poate spori necesitatea calciului, din cauza creşterii activităţii enzimelor, care au nevoie de magneziu pentru o activitate normală;
– fierul poate reduce cantitatea de magneziu asimilată în intestine.
– calciferolul (vitamina D) stimulează, într-o măsură oarecare, asimilarea magneziului în intestine, dar, întrucât acest efect se referă în măsură mai mare la calciu, administrarea suplimentară a calciului poate provoca insuficienţă relativă de magneziu;
– deficitul vitaminei E poate reduce nivelul magneziului în ţesuturi;
– alcoolul, potasiul şi cofeina sporesc pierderea magneziului prin rinichi;
– consumarea cantităţilor mari de zahăr determină creşterea nevoii de magneziu;
– alimentaţia bogată în proteine impune o suplimentare a magneziului, îndeosebi în timpul construcţiei ţesuturilor noi, adică la copii, la cei care practică sportul, la gravide şi la mamele care alăptează;
– magneziul este necesar pentru activitatea normală a vitaminelor din grupul B, întrucât acesta este un cofactor necesar formării tiaminpirofosfatului, care se formează în organism înainte de a putea fi folosite tiamina şi alte vitamine din grupul B;
– unele preparate diuretice pot contribui la eliminarea magneziului prin rinichi. Această categorie de medicamente include furosemidul.

Sursă articol: www.ziarullumina.ro

Fosfor în alimentație

Fosforul este este un mineral esenţial de care au nevoie toate celulele din organismul uman.
Mare parte a fosforului se găseşte în organism sub formă de fosfat, iar 85% este prezent în oase.

Fosforul este un component esenţial al oaselor şi este prezent în acestea sub formă de fosfat de calciu.

Fosfor in alimentatie
www.bennefit.ro
Fosforul se găseşte şi în fosfolipide (componente importante ale membranelor celulare), ATP (adenozin trifosfat), ADN şi ARN, hormoni şi enzime. Acest mineral participă şi la reglarea pH-ului organismului.

Carenţa de fosfor
Carenţa de fosfor produce anemie, poftă de mâncare scăzută, apatie, oboseală, rahitism, osteomalacie, slabirea sistemului imunitar, amortirea extremităţilor, mers greoi şi deces.

Pentru că acest mineral se găseşte în foarte multe alimente, carenţa de fosfor este în general observată doar în cazul persoanelor subnutrite. Persoanele cu un risc ridicat de carenţă de fosfor sunt alcoolicii, diabeticii şi anorexicii.

Surse de fosfor
Pentru ca este un mineral esenţial pentru toate organismele, fosforul se găseşte în foarte multe surse de origine animală şi vegetală.
Cele mai importante surse de fosfor sunt: BenneFit (219,40mg/100g), produsele lactate (250 mg/250 ml lapte, 385 mg/250 ml iaurt), carne (175 mg/120 g carne curcan), peşte (250 mg/ 120 g somon), ouă (105 mg/buc), mazăre, fasole, linte, cereale, nuci, alune, migdale.

Doza zilnică recomandată de fosfor poate fi atinsă foarte uşor de persoanele ce au un mod de viaţă echilibrat şi de aceea persoanele sănătoase nu au nevoie de suplimentarea cantităţii de fosfor.

Sursă articol: www.cesamancam.ro

Omega 3 vs Omega 6: Care sunt acizii grași sănătoși?

Omega 3 sau Omega 6? Care acizi grași sunt mai sănătoși pentru organism? Acesta este un subiect delicat pentru medici și cercetători și ambiguu pentru noi toți.

Cu toții auzim că acizii grași sunt benefici pentru organism, dar puțini știu care este diferența dintre Omega 3 și Omega 6, și unde se găsesc acești acizi grași esențiali.

bennefit-omega-3-vs-omega-6
bennefit-omega-3-vs-omega-6
Atât Omega 3 cât și Omega 6 sunt necesari organismului pentru o bună funcționare a metabolismului dar nu pot fi produși la nivel celular, se obțin doar din alimente. Omega 3 are efect antiinflamator și combate bolile de inimă, în timp ce Omega 6 reduce colesterolul și ajută la menținerea echilibrului hidric al pielii.

În regimul alimentar actual, există foarte puţine surse de acizi graşi Omega 3, acestea găsindu-se în special în grăsimea peştilor din apele îngheţate precum somonul, sardinele, heringul, macroul, codul, dar și în nuci sau semințele de in.

În contrast, Omega 6 se regăseşte în dieta multor oameni din societatea modernă. Aceştia se găsesc în seminţe şi nuci, dar şi în uleiurile extrase din acestea. Uleiurile vegetale rafinate, cum este uleiul de soia de exemplu, se foloseşte frecvent în producţia prăjiturilor, a snacks-urilor şi covrigeilor, precum şi în fast-food.

De asemenea, Omega 6, spre deosebire de Omega 3, este produs în diferite cantităţi şi de propriul organism, în principal din cauza dezechilibrului hormonal.

Din această cauză, nutriţioniştii recomandă un echilibru în consumul de Omega 3 şi Omega 6, pentru a nu exista carenţe sau, din contră, excese din unul sau altul în corp.

Acest echilibru este foarte greu de păstrat și de aceea vă recomandăm produsele BenneFit, bogate în acizi grași Omega 3 si Omega 6.

Un dezechilibru între Omega 3 şi Omega 6 ar putea sta la baza apariţiei obezităţii, depresiei, dislexiei, deficitului de atenţie sau tendinţei spre agresivitate.

Alimentaţia corectă înainte şi după sală

 

Când vine vorba de sport, există anumite întrebări universale pe care experţii le aud aproape în fiecare zi. Cum pot obține beneficiile maxime din antrenamentele mele? Cum pot să pierd în greutate mai repede, să ard cele mai multe calorii şi să am energia necesară pentru fiecare sesiune de antrenament? În timp ce există alte elemente care ar putea afecta situația ta specifică, există un răspuns simplu, care se aplică la toate aceste întrebări: Mănâncă! Mai precis, mănâncă alimentele potrivite la momentul potrivit.

De ce este important să ne hrănim corespunzător înainte şi după ce am depus efort fizic

BenneFit
Alimentaţia corectă înainte şi după sală

Indiferent dacă mâncăm sau nu înainte de a face exerciţii fizice, studiile recente arată că ardem aceeași cantitate de grăsime. Cu toate acestea, dacă facem constant sport pe stomacul gol, riscăm pierderea masei musculare. Iată de ce: pentru a face faţă efortului fizic, organismul va recurge la rezervele energetice disponibile şi va lua proteinele necesare din muşchi şi nu de la rinichi sau ficat aşa cum este normal. Când se întâmpla acest lucru, pierdem masă musculară, ceea ce poate încetini metabolismul, făcând mult mai dificilă pierderea în greutate. În plus, dacă facem sport fără să fi mâncat înainte, corpul nu va avea la dispoziţie energia necesară pentru a duce un antrenament intens până la capăt.
După ce depunem efort fizic, organismul nostru încearcă să-şi refacă rezervele vitale de glicogen şi dacă nu ne hrănim corespunzător, va consuma aminoacizii din muşchi, împiedicându-ne să obţinem rezultatele pe care ni le dorim. Prima oră după antrenament este esenţială, pentru că ce alegem să mâncam în acest interval poate dăuna sau ajuta la refacerea muşchilor, restabilirea nivelului de energie şi menţinerea sub control a metabolismului.

Ce este indicat să mâncam înainte şi după ce facem sport?

Înainte de antrenament, este important să alegem alimente ce conţin un complex de carbohidraţi cu un indice glicemic scăzut şi proteine. Carbohidraţii asigură o digestie mai îndelungată, pe parcursul a câteva ore, astfel încât corpul să aibă la dispoziţie necesarul de energie pentru o sesiune de antrenament optimă. Proteinele sunt şi ele extrem de importante, asigurând toţi aminoacizii esenţiali pentru ca organismul nostru să funcţioneze la parametri maximi. Dacă au trecut mai mult de 3 ore de la ultima masă principală, este indicat ca înainte să te apuci de exerciţii să iei o gustare uşoară.
Studiile recente arată că la fel ca atunci când ne pregătim să facem sport, alimentaţia post-antrenament ar trebui concentrată în jurul alimentelor care conţin proteine şi carbohidraţi, dar şi fibre, vitamine şi antioxidanţi. Nu uita de hidratare! Apa plată previne deshidratarea, care poate surveni în urma unui antrenament intens, şi reglează şi menţine temperatura corpului în limite normale.

Fie că tocmai te pregăteşti pentru un antrenament sau te refaci după efortul fizic depus, produsele BenneFit sunt o alegere excelentă datorită conţinutului ridicat de proteine şi minerale care contribuie la creşterea şi menţinerea masei musculare şi a unui metabolism energetic normal!